Beneficiile produselor lactate

Lapte de animale diferite

În prezent, laptele este un produs, ce nu poate lipsi de pe masa unui om sănătos. Face parte din aproape orice dietă, se folosește pe larg în alimentația oamenilor, meseria cărora are legătură cu influența factorilor nocivi de producție. Înafară de laptele de vacă, se mai consumă și laptele altor animale, atât în formă naturală, cât și în calitate de un anumit produs.

Laptele de capră

Este consumat de locuitorii multor țări de pe glob: Europa, Asia Mijlocie, Transcaucazia. Chiar și în Ucraina, multe bunicuțe de la sat cresc capre, pentru a le putea oferi lapte crud nepoților și a-și alinta familiile cu acest produs delicios și sănătos.

Din punct de vedere chimic, laptele de capră nu cedează celui de vacă, iar proteinele sale sunt mai fine. Cercetarea componenței sale arată că el aproape că nu conține cazeină, care este principala proteină alergenă din laptele de vacă. Laptele de capră conține mai multe săruri de cobalt, ce intră în componența vitaminei B12, și mai multe vitamine A și D, necesare copiilor.

Și grăsimile laptelui de capră au avantajele sale. În componența lor sunt mai mulți acizi grași esențiali: linoleic și arahidonic. Mai mult, e mărită concentrația acizilor grași cu lanț mediu (capronic, caprilic, caprinic) – de 3 ori mai mult, decât în laptele de vacă. Astfel, se explică asimilarea bună a grăsimilor laptelui de capră. E posibil ca produsele din el să fie folosite la scăderea activității fermenților, ce dizolvă grăsimea. Un șir de cercetări demonstrează că grăsimea din laptele de capră conține acid linoleic conjugat, care este important în profilaxia obezității, aterosclerozei, unui șir de maladii oncologice, alergiei. Acidul linoleic contribuie la întărirea imunității. Componența aminoacizilor, de asemenea, este echilibrată. Cisteina și lizina îmbunătățesc asimilarea mineralelor, cum ar fi calciul, fosforul, fierul, cuprul.



Laptele de oaie

Laptele de oaie conține de 1,5 ori mai multe proteine, decât cel de vacă (până la 6-7%). Are mai multe vitamine A, B1, B12. Laptele de oaie este un element important din alimentația multor popoare din Europa, Asia, Orientul Apropiat. De cele mai multe ori, din laptele de oaie se prepară lapte acru, chefir, cașcaval, unt. Laptele de oaie și lactatele din el, ca și cel de capră, conțin mulți acizi grași cu lanț mediu: caprilic și caprinic.










Laptele de căprioară

Este folosit de popoarele nordice. Conține multe proteine – până la 17%. Este dens, are multe calorii. De asemenea, în forma sa naturală conține și multe grăsimi, de aceea este asimilat greu de corpul uman. Trebuie dizolvat cu apă.









Laptele de cămilă

Laptele de cămilă este mai sărat, deoarece conține mai multe minerale (calciu, cupru, fier, magneziu, zinc, fosfor, sulf). Este mai dens, decât cel de vacă. Un șir de cercetări, efectuate în Israel și EAU, demonstrează efectul pozitiv al laptelui de cămilă în lupta contra bolilor alergice, iar lipsa beta-lactoglobulinei permite utilizarea sa în cazul unei toleranțe scăzute față de cel de vacă. În țările de deșert și semideșert, el este atât consumat în formă crudă, cât și folosit pentru fabricarea unor produse, cum este șubatul. Se adaugă în ciocolată sau ceai.




Laptele de iapă

Este alb, cu nuanță albastră, este dulce, deoarece conține multă lactoză, și are un gust puțin aspru. Este un produs important pentru popoarele nomade din toată lumea. Uneori se consideră că rezistența acestor popoare se datorează anume laptelui de iapă. Aristotel îl considera ca fiind cel mai valoros lapte. Din punct de vedere chimic, conține tot atâtea grăsimi, ca și laptele matern. Are puține proteine, iar vitamina C este de 6 ori mai multă, decât în laptele de vacă. Cel mai cunoscut produs din laptele de iapă este cumâsul.

Oamenii folosesc în alimentație și lapte de femelă de bivol, iac, zebu și alte mamifere. După proteine, laptele se clasifică în cazeinos (de vacă, de capră, de oaie) și albuminos (de iapă, de căprioară, de măgăriță). Dacă laptele e cazeinos, atunci conține cel puțin 75% de cazeină, iar cel albuminos – până la 50%. Se consideră că laptele albuminos este mai valoros în asimilare, decât cazeinos, datorită echilibrului de aminoacizi. Însă anume din laptele cazeinos se produc majoritatea produselor fermentate.